Biserica este un loc deosebit în cultura-tradiţia popoarelor. Pentru creştini-ortodoxi biserica acţionează benefic fiind locul unde sufletul şi mintea se purifică. Sentimentele enoriaşilor sunt infuentate benefic prin sinteza elementelor cultice: arhitectură, pictură, cântare(canto), rugăciune(poezie), lumini (lumânare, candelă), clopotniţe(clopote).

     Dangătul clopotului de biserică face parte din spiritualitatea creştină încă de la începutul sec. 4 d Hr, când episcopul regiunii Nola, Sfântul Paulin a introdus clopotele ca element component al biserici creştine primare. Clopotul datorită practicii creştine a devenit o piesă foarte răspândită, fiind o îmbinare aşa cum numea Mircea Eliade între" sacru şi profan" fiind unobiect indispensabil serviciului divin.

     Materialul din care se execută este denumit generic: bronz de clopote un amestec de cupru cu staniu în anumite procente şi alte elemente secundare. Clopotul bun trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: să scoată la lovire un sunet prelung cu un timbru clar, să fie foarte rezistent şi elastic la presiune. Calculele furnizează forma clopotelor care se transpune pe un şablon cu ajutorul căruia se realizează forma de turnare din argilă.